Abia indraznesc sa ingan…

Abia indraznesc sa ingan… De-ai vrea sa-l opresti-nu mai poti Rostit,un cuvant Cum nu poti opri un vant. De aceea,cand descult Pornesc prin iarba rourata a acestor randuri, Imi umplu pieptul de aer de-acasa, Care acolo, Aproape de munti,e dulce Si mierea din teii copilariei. Si numai cand sunt convins Ca Pasarea Verde a graiului Imi este calauza, Abia indraznesc sa ingan: Mama,Tara,Dor, Casa,Brad,Izvor… Iar voi poate ca Lacrima-mi de duiosie, Tremuranda-ntre gene, O confundati cu o stea Rasarind.