Poezie
Joaca
1 min lectură·
Mediu
Aș vrea să mă joc într-o zi
de-a cuvântul joacă...
Să-l țin în mână,
să pipăi verbul ``a (mă) juca``
ca pe însăși jucăria
ce se pierde printre rostiri
și-și lasă umbra drept cuvânt,
să se joace...
Aș vrea să mă joc într-o zi
de-a iubirea...
să-ți spun: te iubesc,
te iubesc...mii de chipuri se perindă
în interiorul acestor cuvinte, oglindindu-se
în chiar fiinta mea...
voi putea sa reînviu aceste cuvinte?
și odata cu ele, istorii, iubiri,
fantomatice surâsuri
uitate paradisuri…
Aș vrea sa mă joc chiar azi
de-a mine...
oare cum mă voi putea
ține în propria-mi palmă,
când mâna e cea care pofteste
aceeasi mână?
fals creator de jucării,
uitate gânduri, uitate stări,
pierdute sentimente,
inconștiente refulări.
Lasă-mă joacă, să mă pot juca
cu mine însămi!
25 noiembrie 2005
034227
0
placu, papa ,ne mai citim
cu mult drag mihai