Poezie

E iarna in mine

1 min lectură·11 iunie 2012

Mediu

Iartă-mă dacă am sa cresc în tine

Știu că îți dorești o viață mai blondă.

Cu timpul ai să vezi că mă voi spânzura de vena cavă.

Iartă-mă dacă am să cresc viermi, dacă am să mă hranesc din măduva ta.

N-am unde să stau, e frig peste tot

E frig până și-n mine.

Iartă-mă dacă am să-ți învinețesc corpul cu prezența mea

Mă voi urca pe tine, încet, sfâșietor de încet, ca o iederă

Dar o iederă cu flori mici și albastre

Am să mă răsucesc pe fiecare deget de la picioare

Am să-ți rup unghiile, apoi mă încolăcesc pe gambe, îți mușc din genunchi

Îți mângâi cu zimții frunzelor coapsele

Urc spre torace și-l desfac cu dinții

Și-l las așa, gol.

Îți cuprind brațele, le strâng până plesnesc

Mă îndrept spre creștet și-ncep să-ți jumulesc fir cu fir părul.

Îl strâng în buzunare, căci îmi trebuiesc șosete pentru iarna sufletului meu

Capul tău acum e chel... mă întind pe el

E atât de bine... e soare și lumină.

Mâine intru în tine, sunt prea obosită.

00727

Ambrosia. “E iarna in mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ambrosia/poezie/14009099/e-iarna-in-mine

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.