Poezie
Instrainatul
2 min lectură·
Mediu
Mi-e dor de casa si de tine mama,
Aici si pasarile-mi par straine
Mi-e saracia dorul de pamant
Si bogatia un cotluc de paine.
Mi-e noua casa rai de frumusete
Si portelanul vase de baut,
Mi-e dor sa mai mananc o ciorba
Cu lingura de lemn in bol de lut.
Livada mea cu fructe pe alese
In cosuri mi-o asez pe masa
Trimiteti-mi o pruna sau un mar
Sa simt pe cerul gurii gust de-acasa.
Mi-e dor sa nu mai fiu al nimanui
Bogat in saracia mea de-nstrainat
S-alerg descult pe camp, dansand in ploaie,
Cu caii si caruta sa ma plimb prin sat.
Ma mai gandesc si-acum la Ana
Cum se scalda ascunsa-n sfintit
Iar eu pandeam de dupa salcii
Ca un talhar plecat la jefuit.
M-am ratacit in tari straine tata
Si plugul meu a ruginit in asteptare
Nu cred sa pot veni la primavara
Sa ar cu tine tarina din vale.
Imbraca colbul mica mea odaie
Peretii varuiti se tot dezbraca-ncet
Si-atat de trist ma doare departarea
C-am fost al vostru si acum ma pierd.
Eu mor incet schimbandu-mi traiul,
Graiesc tot mai stalcit in limba noastra
Instrainat in saracia mea bogata,
Mi-e atat de dor de dumneavoastra.
00779
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alti Autori
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 201
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Alti Autori. “Instrainatul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alti-autori/poezie/3022/instrainatulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.