Poezie
pe masa
1 min lectură·
Mediu
PE MASÃ
Scaunul mare de metal
foile sfâșiate de pisica turbată
se mișcă alene pe podeaua
lustruită de copilul orb.
Lângă piciorul de lemn
câinele șchiop
își linge rănile.
Razele de soare sunt tot mai fierbinți
și se topește totul în camera
putredă de atâtea amintiri.
Un țipăt ascuțit
a străbătut tăcerea
acum câteva minute.
Și un copil mic și pistruiat
trântește ușa de la hol
și geamul se sparge
și câinele fuge
și alunecă pe fâșia de hârtie
și se izbește de tine.
Cuvintele tale
Nu se mai aud din cauza ploii
Care tocmai a început ...
002014
0