Saudade
Nostalgia E versul acela al lui Borges, pe care Nu o sa mi-l amintesc niciodata... Si melodia aceea pe care o fredonez Uneori in gand, fara sa stiu Daca am auzit-o vreodata.... E parfumul
Acele cuvinte
Citesc. Iti aud pasii goi pe parchet Simt arsura sarutarii pe umar Si bratul care stie doar sa traga mai aproape. Stiam ca azi e ziua Asa ca am facut provizii De carti aliniate pe
Vina
M-au gasit vinovata ca versurile mele se nasc dintr-o bataie a inimii si nu sunt iscate de crivatul ratiunii. M-au condamnat pentru ca prin venele mele nu curge sange cald si rosu ci
Creatorii de vise
Noi luam realitatea in palme, Si-i tesem voaluri din raze de luna O-mpodobim cu stropi de roua, Si cercei din cirese in vara. Noi ii scuturam praful Si-o acoperim cu nea pura si alba. Cand
