Poezie
Prea mult
1 min lectură·
Mediu
E gri cam mult și iarnă peste tot,
Nu știe cineva vreun antidot…?
E-un film cam vechi și am un déjà vu,
Pe străzi sunt iarăși oameni, dar nu la randevu.
E-același ger cumplit, îndrăgostit parcă de noi,
De zeci de ani se tot întoarce pe la noi.
Cu mult tupeu el ne provoacă-insistența lui,
Se crede atotputernic, ne vrea să fim de-ai lui.
E-același ger cumplit ce-ngheață suflete și gânduri,
Un singur gând, al libertății mai poate nemuri,
E prea fierbinte gândul libertății și arde tot în jurul lui…
Dar gerul progresează, în nemurirea lui.
Nu știm de-om mai avea o altă viață,
Sau poate Universul ne-ar grația-n absență.
Să fim mai bine actorii propriei noastre vieți,
Nu simpli privitori și filozofi și plictisiți.
AZ
001.200
0