Poezie
De ziua morților
1 min lectură·
Mediu
De ziua morților, e ziua mea!
Vă rog lăsați-mă să ies,
Să merg să-mi cumpăr floare…
M-ați plâns în ploaia ‘ceea grea
Nu mi-ați adus măcar un fes
Și-n tâmple mi-e răcoare…
Degeaba-mping deasupra mea
În ușă cuie-mi ruginesc
Si cheia-i la picioare…
Până la cer m-aș ridica
Pe cruci de nori să măzgălesc
Lumină și culoare…
Se crapă totul draga mea,
Doar viermii harnici mă muncesc
Sub foc de lumânare…
Întâi Noiembrie – ziua mea!
Și dinții încă-mi mai scrâșnesc
Tandem sicriului sub soare…
Am amorțit zăcând așa,
În mine să mă tot căiesc
La zile-aniversare…
La anul, dacă vei putea
Să-mi vii! S-auzi cum scrijelesc
Cu unghia, lemnele amare…
Și-n cartier, când vei intra
Sărmani bătrâni care cerșesc
Să-ți cadă la picioare!...
Tu să le dai coliva mea,
Morfina ca să mi-o plătesc,
Să capăt alinare…
Când simți că nu vei mai putea,
Să-mi vi mai des, să te privesc
Cu groază și ardoare…
Sub trupul tău, ca pătura
Să dorm apoi un vis ceresc,
Cu vânt să-ngheț sudoare…
Din ziua nunții, de-aș putea,
În veci să nu mă mai trezesc
Pe lume – întrebare…
001.043
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- alexandru ungureanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 187
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
alexandru ungureanu. “De ziua morților.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ungureanu-0033948/poezie/13977437/de-ziua-mortilorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.