Poezie
Hoata de lumina
1 min lectură·
Mediu
Un soare-aveam...și l-ai furat!
L-ai pus pe buze,l-ai luat
Și-n urma lui tot ce-a rămas
E bezna mută,fără glas!
O lună-aveam...nu mi-ai lăsat-o!
Þi-ai pus-o-n ochi când mi-ai luat-o
S-o cer acum?Ba nu,ți-o las!
Rămân cu bezna fără glas.
Și stele multe,câte-aveam
Le-ai pus în păr,și-acuma n-am
Decât un suflet gol și mut.
De le ceream,le-ai mai fi vrut?
Și-acuma cere!Ce mai vrei?
Sărutul dulce?Ochii mei?
Iți dau atat cât mi-ai lasat:
Un suflet mut și închinat.
Era al tău...Ce?Nu știai?
De ce să ceri?Căci le aveai.
Þi-aș da și viața,dacă vrei
Dar nu o ceri...mai bine-o iei!
001.676
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Timiș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Timiș. “Hoata de lumina.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-timis/poezie/132216/hoata-de-luminaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.