Poezie
Dorinti ascunse
1 min lectură·
Mediu
Eu, ma reneg de mine insumi
De viata cea abstracta
Si imi soptesc ganduri funeste
Ce-ncep sa imi displaca;
Poeme scrise-n violet, pe pagina galbuie
Si versuri, stiu ,iar ma repet, miroasa a lamaie
Eu vreau un calm perfid in lume
Si toti sa taca anonim
Eu vreau ca soarele sa tina umbra
Si Luna sa ma-mbratiseze doar sublim
Sa fie iarna cald iar gerul sa ma-nmoaie
Sa fie vara frig sa simt margaritare
Eu vreau sa ma-ntelegi si tu
Neinteles ca pana acum
Sa simt cum vantul scrijeleste
In calea-i chipu-mi bland
Eu vreau sa fiu un anonim , original si unic
Sa ma confund doar cu pustiul
Sa nu-nteleg vreun cantec.
Sa simt cum dragostea-i un dar
Iar eu copil, sa-l capat
Si cand la cer eu voi privi
Sa planga lumea toata.
001.278
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Popescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 135
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Popescu. “Dorinti ascunse.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-popescu/poezie/13969661/dorinti-ascunseComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.