Poezie
Vis II: Spirite
2 min lectură·
Mediu
In noapte cobor
Pe trepte de moarte,
Si-aud un topor
Si trosnet de oase.
Cand fumul din casa
Se va inteti,
Eu ca o paiata
Spre mine voi privi.
Un urlet infundat
Se aude isteric
Iar eu sunt speriat
De mine si-un petic.
Durerea e mare,
De loc intamplatoare...
Un caie se-arata
Cu fata taiata.
Si sange din mine
Se scurge pe jos
Si cainele vine
Ma musca sfios.
Ma ascund si tip
Si umbra se vede,
In zare dispare
Raman amutit.
Nu am rabdare,
Vreau sa dispar,
Aud marsuri funerare,
Spiritu-mi spoteste:
Ca n-am nici un har...
Planset si suspine
Se tot pierd prin casa;
Dar e ma surprinde
Pasarea maiastra.
Credinta din mine
Se scurge usor
Iar eu simt cum minte
Un vis intamplator.
Dar ochii crainici
Spre mine privesc
Si cu priviti trainici
Ei imi vorbesc.
Iar eu fug
De crudul adevar!
Din perete se smulg
Spititele mortilor.
Groaza ma cuprinde,
Si tip speriat.
Un mort de mana ma prinde
Si-mi sopteste: \"Ai visat!\"
Ma uit imptejur,
Totu-i normal,
Nici omul pe rug
Nu e real.
Visul dispare
Revin la realitate.
Este iesit din tipare
Fiind o raritate.
Si am un abis
de ganduri...si-s trist;
Dar nu am cuvinte
Pentru multele spirite.
002.551
0
