Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mirajul

1 min lectură·
Mediu
Pustiul aprins de flacari ascunse
Deserturi intinse, de vanturi patrunse
Uscat si senin, un cer rapitor
De jur-imprejur, imi vine sa mor
O oaza se vede, departe in zare
Tu esti acolo, in asteptare
Ma indrept spre tine, dar cu mirare
Pas dupa pas, ma doare mai tare
Incerc sa zambesc, buzele-mi crapa
Abia mai rezist, am nevoie de apa
Dar ma uit la tine, si ma privesti
Imi pare ciudat, ma parasesti?
Dupa un drum batut de soare
Ma opresc la ale tale picioare
Si incerc, ochii tai sa-i gasesc
Ciudat , dar par sa nu reusesc
Nu pot sa cred, cum deodata
Bate vantul, tu dispari toata
Si o data cu tine, culorile toate
Se innegresc, ma simt pe moarte
Cazut stau acum, cu ochii spre cer
Inca te visez, inca vreau sa mai sper
Viata mea, se deruleaza deodata
Doar tu ai avut, iubirea mea toata.
Imagini diverse, apar in zadar
Iti mai vad chipul odata, apoi dispar
Inchid ochii, totul e greu
Acum stiu, te voi iubi mereu.
001.397
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
172
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Alexandru Mares. “Mirajul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-mares/poezie/1739540/mirajul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.