Poezie
mana mea
Peretele in realitate
1 min lectură·
Mediu
asezat langa perete
strecoara un dans umarul meu
cand genunchii storsi din frunte
ii ard sprancenele mereu
sa ma culc in pat
cu mana mea cea dreapta
si ma iubesc neincetat
cu o femeie stearpa
imi rup unghiile din nou
si tu stingi lumina
cunosti bine acest ecou
ce-ti iubesc morfina!
amestec patului sa taca
imi sopteste ca transpir
undei mama cea saraca
sa-mi stinga rugaciuni cu mir
undemi sunt parintii
si de ce mau furat in realitate
cand eu traiam cu sfintii
si nu stiam de moarte
vreau doar sa adorm odata
ma simt infasurat in ate
mana mea, daca ar fi tata
iash strriga, strangema`n brate !
001.195
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandru Difeff
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Difeff. “mana mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-difeff/poezie/13949505/mana-meaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
