Proză
Copile
1 min lectură·
Mediu
Craciun fericit alături de cei dragi ...COPILE...
...spre inserat ma pierdui pe o bancă in parc, cu ochii odihninduse pe oglinda micului lăcusor, mărginit de stuf.Vantul făcea din cand in cand stuful sa cante, sau sălciile sa țipe.Usor ba chiar șoptit, am inceput să mă
pierd, totul devenind visul cuiva...chiar si moșul imbrăcat in roșu care trecu zimbind pe linga mine, ma duse cu gandul la zăpada, foc, cozonaci calzi și vorbe dulci...
-Caruselul era acolo... pete de culoare și o mare de luminii, ceva canta ca sa nu fie liniște, aerul era mătase care se insinua lasciv avind gust de turtă dulce și vată de zahar pe băț... și brusc te nasti copil... caruselul te poartă peste mări și țării, chipurile părinților răminind un virtej de ochi și nasuri, ce chiar te fac sa zambesti din cind in cind, aerul miroase a bucurie și muzică, tu țipi furat de virtejul in care te afli...
...sa am putere aș vrea să te pot blestema, copil să fii in ziua asta...
Craciun fericit alături de cei dragi ...COPILE...
șț
001.703
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Proză
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandru Ciprian Catalin. “Copile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ciprian-catalin/proza/13965115/copileComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
