Poezii

Atât de mult mi-aș dori să fug, să uit de toate și de toți acolo în mijlocul naturii adierea lină a vântului să-mi mângâie părul, fața și să-mi șopteasca:”acum ești liberă!”.

Cineva departe… ascuns, pitic și necăjit, dinăuntrul meu, repetă necontenit: “Răzbunarea când îmi vine Nu mă lasă și mă ține…” Eu le-am scris, le-am cântat… precum le-am crescut din fașă. O