Poezie
Poem oniric
1 min lectură·
Mediu
E drumul lung, e noapte si-i racoare
Stelele voiase stralucesc,
Frunzele-mi fosnesc pe sub picioare,
Copacii imi fac semn sa ma opresc
O muzica se-aude in surdina,
Zavoiul e nespus de minunat
Din ceruri se revarsa o lumina
Si-n fata imi aapre un palat
Usa larga se deschide-n laturi
Deodata ma cuprinde un fior
si simt apoi cum cineva alaturi
De mine se apropie usor
Intorc privirea si ochii-mi vad deodata
Un zeu de pe un tarim indepartat
Luceafar de pe cerul instelat
Ceva ce nu s-a mai zarit vreodata
Priveste adinc spre mine si dispare
Undeva departe in abis,
Lumina cea puternica s-a stins
Se pierde tot mai mult in departare
Fantastica imagine de vis
Incetul cu incetul se destrama
E noapte in zavoi si-mi este teama
Ca m-am trezit din minunatul paradis.
023249
0
