Poezie
O umbră de speranță
1 min lectură·
Mediu
O umbră de speranță
În depărtare se aude
Un foșnet fin,un glas frumos,
O adiere parcă-aduce
Al florilor dulce miros.
În depărtare ,parcă se conturează
O feminină umbră de speranță…
Doamne chiar ea să fie?
Un zâmbet cald,doi ochi frumoși…
Apare din neant ca zâna,
Pe-un curcubeu de umbre calde
Si parcă soarele se-ascunde,
Fiindcă ea,încet în lumea mea pătrunde.
O vad,o simt,este aproape
Și frumusețea ei m-atinge
Aud o șoaptă de iubire
Și totul se transformă-n fericire…
Dau s-o ating,O NU,
Totul se pierde-n zarea depărtată
Și noapte e deodată
Și iar e frig…
002903
0
