Poezie
Viata ca moment
viament
1 min lectură·
Mediu
Stau uitand de tine.
CUM TE DUCI SUFLET.
Stau uitand de mine.
CUM TE DUCI VIATA.
Stau uitand de doamna.
CUM TE DUCI INIMA.
Sangele meu de neam bastinas, sarac si bolnav cauta scapare catre limitele nebanuite ale adevarului.
Mi-e frica sa traiesc? …De ce?
Sant indobitocit?
Sant prost?
Sau doar asa sunt eu?
E o intrebare sau o pierdere de timp?
Sau timpul e o intrebare?
Ce amalgam de idei fara sfarsit !
“Linia unde e linia?“ intreaba, decorul, spectator neavizat
vazand cum personajul ramane singur in fata scenei
incoerent.
Daca am canta poezia….dar realitatea este prezentul
Ha!..ha!…ha!..(O intrerupere Shakesp-iriana)
……………………………………..Continuati!
001.974
0
