Iubire nabadaioasa

Stau față în față două cete

Ce se condamnă reciproc

Că au încălcat trataul

Ce stătea la mijloc.

În primul grup, o gloată mare

Se revolta și se certa

Că va să zică Domnul Ginea

Cu ceilalți încă ținea.

În grupul doi, aceeași dramă!

Toată lumea se învârtea pe lângă-o damă.

O doamnă bine...dichisită,

Cu o rochie bine gândită,

Se adresă pe-un ton superior:

„Dacă nu încetați, chem un maior!

Ce credeți că eu sunt vinovată

Că bărbatu-i cu cealaltă?

Va să zică, dumneavostră,

Dragi vecini, mă condamnați

Că nu eu am respectat

Legile familiei?

Când bărbatul te înșeală, spune ,dragă surioară,

Nu te mânii, nu cedezi

C a tratatul, bunăoară,

Să îl faciun ciob de oală?”

D. Ginea, agasat

Scoate un răcnet terifiant

„Relația s-a terminat!”

Strigă unul încurcat.

Uite așa minune mare

Se întâmplă la fiecare.

Ai grije pe viitor

Dragule, de poezie admirator,

Să apreciezi ce are ființa mai fermecător!

P.S.: Poeziile sunt luate dupa blogul meu http://marryya.tequilablog.net/Primul-blog-b1.htm este vechi si mi-am mai dezvoltat de atunci stilul. Multumesc anticipat!