Poezie
De din zori
1 min lectură·
Mediu
Lacrimi rotunde
seve de cai rătăciți undeva
poate chiar prin peretele
de la marginea timpului.
Le gonesc dinspre spre mine
lipindu-le
de tâmplele Altcuiva.
Timpul mușcat,
acru și dulce
amar
și
iute.
Gustul
sângelui amestecat cu țărână.
Atunci
am apucat liniștea și am strivit-o de piept
urlându-mi în timpane cântecul zorilor.
Apoi a venit lumina
îmbrățișânu-mă...
...plină de rouă,
am sărutat
freamătul dimineții.
002.926
0