Poezie
Fapturi albe
1 min lectură·
Mediu
Lacul sau s-a cam pierdut in timpuri,
desi e chiar acolo , sta sub nuferi,
probabil nu mai e chemarea ... probabil e doar poluarea.
Vin multi sa-l vada ,
vin multi sa-l vada dansand ... sau jongland
si ii aduc omagii citind din Eminescu ,
dar lacul nu danseaza , nici nu jongleaza .
Ce-o fi vazut poetul?
Lacul nu se misca, e chiar inert,
nu-i cum a zis poetul , nu-i plin de viata.
Poate ca varsta e de vina, doar a trecut mult timp,
un secol l-a facut inert,
sau poate ca doar doarme,
sau poate ca fapturile albe
sunt oarbe.
Vantul adie prin par balai,
dulci cantece , foarte dulci privelisti
saruta ochii,
iar copilul calca iarba de matase
sarind intr-un picior.
Iubitul lac pare ca doarme si pare
sub soarele de seara, oglinda de cristal.
Moment de panica, neprevazut, teribil
cum e posibil? e de neimaginat, e nefiresc.
Minuscul deget de copil il sparge,
se clatina si suplele flori dalbe,
rasar de nu se stie unde fapturi albe,
e nefiresc.
024.327
0
despre idee n-are rost sa mai zic nimic fiindca n-am inteles nimic. e despre Eminescu? e despre poluare? e despre fapturi albe, care fapturi albe? e despre copil? e despre panica?