Poezie
Pastratorul linistii
1 min lectură·
Mediu
Pastratorul linistii e un pastor firav,
Cu plete lungi si sprancene cat spicul de grau,
Pastorul linistii se uita la mine… sunt inca prea tanar.
L-as putea intreba orice, si orice as zice l-ar face doar sa dispara.
El doar sta, cu turmele sale de oameni in jur, goi si muti,
Ce pasc liniste si lumina.
Ei nu-s nici muti, nici surzi, nici orbi,
Sunt doar acolo, inauntru, cu totul.
Pastorul e trist, caci, peste putin, oile sale se vor intoarce
Spre a renaste,
Pastratorul linistii e trist, dar zambeste,
Fiindca el nu-i nici Caron,
Nici lumina,
Si nici liniste,
El este linistea sa,
Linistea pe care si-a gasit-o de unul singur.
- Cum?
Imi astup gura cu maini, cu tarana, cu ploaie, cu vant,
Eu tot nu vreau sa inteleg…
… sunt inca prea tanar.
022771
0
MA