Poezie
Antimanifest
post-coitum
2 min lectură·
Mediu
si-atunci si-atunci vine
vine un moment de deruta si-apoi
relaxare a mușchilor
vidare
de substanță
albă consistentă
albă consistentă gri cenușie
sterilizindu-se hulpav una pe cealalta
schije, cioburi, deseuri de Big-Bang
intr-o trista vraiste prin jur, vidanja lui Dumnezeu
micsorindu-se-n ochiul din ceafa, facind cale-intoarsa,
pace sălcie cu trupul ei ca o cămașă îmbibată de sudoare
persistentă
unsuroasa
agasantă
ca o cămașă de Nesus ce nu mai ucide
răsuflarea ei din ce în ce mai regulată
regăsind ritmul monoton al deșteptătorului
tu întrebîndu-te de fapt ce simți
și în primul și în primul rind cum
să construiești expresiv acest vid
cum să-l eternizezi macar, dinamitîndu-l
sau invocindu-i implozia
cum să evoci mai bine și așa mai departe
un posibil paradis musulman roz, dulceag, ergonomic
un paradis ca un imens platou de film porno
să fi la zi cu limbajul dar totuși
fără violențe gratuite și așa mai departe
cuvintele ei încercînd să salveze ludic situația
deconstruind tehnic rutul de-abia consumat
“a lu’ cutare era mai lungă și mai subțire
ei, si tu acuma, de fapt avea probleme de erectie
și de-aia degeaba și nu putea accepta nici în ruptul capului
că preludiile lungi ma dezgustă”
de fapt, cuvintele ei de mamă resemnată ce-abia te-a nascut,
cocheta in doliu,
cu avortonul în brațe, dîndu-i țîță, ștergîndu-l la fund
împletindu-i fundă roșie din sîngele coagulat la jugulară
de fapt, cuvintele tale
ca niște dildo-uri flasce
003726
0