Poezie
vechi obsesii
1 min lectură·
Mediu
palat de zahăr și sticlă,
fire de păianjen,
găleți cu lapte în ușă
carne fără coajă,
umedă ca ochiul tău stâng,
apar culorile
atingerea-mi naște răsfrângeri,
mă adresez pielii,
pântecelor
și apar mecanisme ciudate
trecătorii îmi indică
ferestre,
însă refuz:
-sunt inuman,
domnilor.
001663
0