Ete na!

E. T. A. Hoffmann a scris Muc cel Mic, socotind că-i cel mai tare din parcare, dar și cel mai mic muc, chiar de-i enervant să recunoști cât de mic ești, așa-ncât a ajuns să se-nerveze până și pe sine însuși în calitate de Hoffmann colector de povești – de regulă, eu îmi scot de prin nas reziduurile cu degetul. Ei bine, Cartea basmelor lui Hoffmann, ca să radicalizăm lucrurile (adică nu să le ridiculizăm!) e numai o tribulație (abjectă?!) făcută prin lumea poveștilor spuse de Schemerezada:… Spărgătorul de buci, Flexiunile Ghaiaviolului, Urâciosul de aur, Pizdomnișoara pe Scutery; mai multe alte alveole fiind edificatoare și doveditoare. Printre altele, într-o mie și una de nopți, orice femeie-și scoate pârleala. Bine că, și bine-i că ne mai fac și pe noi să stăm “gură cască”. Au dreptate!