Poezie
Din atatia cavaleri
2 min lectură·
Mediu
O, domnita, cati cavaleri te vor!
Si cati viseaza sa-ti atinga parul,
Iar seara, tristi si plini de dor
Pe-atatia cum ii chinuieste dorul!?
Si tu-i privesti cu-ngaduinta
Ca dintre toti, alegi cu teama
Doar unul cu fagaduinta
Acela ce te-o face mama.
Dar cum s-alegi?care e EL?
Acela ce-ti va deveni stapan?
Pana atunci stapana esti de fel
Pe inima-ti zbatandu-te sub san.
Cu rochia-ti grea, de catifea,
Pasesti sfioasa sub a lor privire
Oh, dac-ai stu tu cati te-ar vrea
Si cati viseaza la a ta iubire!
Dar domnita prea frumoasa
Cu par lung in bucle mari,
I-a trimis pe toti acasa
Si-a chemat doi bucatari.
Le-a zis, maine voi veti pune
Multa sare sau deloc
In supe, mancaruri bune
Sa-mi incerc al meu noroc.
Cavalerii, a doua zi au fost chemati
Si tocmai incepura a mananca
Supe fara sare, cartofi prea sarati
Dar unu'-o vorba nu sufla!
Si cand supliciul s-a sfarsit,
S-au repezit a lauda pe domnita,
Doar unul sa vorbeasca s-a ferit
Si nu parea un cavaler de vita.
Tu, cavalere? Tu nu spui nimic?
O, prea frumoasa doamna, o sa tac
Decat neadevaruri sa va zic
Eu cu minciuna nu ma prea impac..
Atunci domnita-l cantari surprinsa
Si spuse-acolo, tuturor de fata:
Pe el l-aleg .cu vocea-i stinsa
Pe el l-aleg pe el, pe viata!
aprilie 2000 adria
002.559
0