Poezie
Nemuritori
1 min lectură·
Mediu
Parintii nu mor niciodata
Parca-i vad chipul palid si tras
Cu ochii-i verzi ca de smarald
Doar ochii-n cap i-au mai ramas
Si-un zambet de incurajare, cald.
Poza-ncepe sa-ngalgeneasca
Dar aminitirea-i tot mai vie
Deaschis-a cerul sa primeasca
Maicuta mea in vesnicie.
Astazi e ziua ei...sau ar fi fost
Ar fi-mplinit...dar mai conteaza?!
Si ghinion, s-a nimerit in post
Pe urma, mortii nu se mai serbeaza.
Si de ce nu? Ca ei traiesc in noi!
Parintii nu mor niciodata
Doar in oglinda sa privesc
Si-i vad chipul cum se-arata.
Parintii nu, niciodata nu mor,
Se prelungesc doar in copii.
Priveste in oglinda, de ti-e dor
Si-i vei vedea in tine, vii.
26 aprilie 2001~adria~
001575
0
