Poezie
Candela cu uleiul uscat
1 min lectură·
Mediu
Voi adormi plangand,
din nou cu tine-n gand,
Ma voi trezi la fel ca ieri
Si-alaltaieri,
Cu lacrimi in ochi.
Mi-e dor de chipul tau
Somnoros, sifonat,
Pe perna de alaturi.
De glasul tau cristalin si rasfatat
Susurandu-mi in ureche...
Mi-e dor de-a ta imbratisare,
Si-i intre noi atata departare,
Mi-e dor cumplit, mi-e-un dor ingozitor
Stiam si totusi speram ca-i mai usor
Ma simt fantoma, oare sunt!?
Ma simt un fir de praf in vant,
O candela sunt, cu uleiul uscat,
Ma simt nimic.Ce-aveam, ti-am lasat.
Ma simt o ruga fara candela-aprinsa
Ma simt in van, ma simt nimic
Ma simnt orice ,dar nu invinsa…
Ma rog in bezna totusi pentru noi
Si simt din nou impara cifra doi.
001.309
0
