Poezie
Recviem pentru iubire
1 min lectură·
Mediu
Se trage între noi a timpului cortină
Și-ntr-un scenariu vechi, banal
Îndrăgostiții lumii, fără de vreo vină
Își joacă rolul ultim, de final.
O zi sau doua, cât să mai avem?
E-atat de clasică această despărțire!
Ce act sublim, ce recviem,
Pentru ce-a fost candva, atunci, iubire!
Și despărțirea se învață poate.
Și toate rolurile se învață,
Cu timpul le-nvățăm pe toate
Și suferim cu zâmbetul pe față.
Se-aude în surdină o vioară…
Cum plânge arcușul pe strune!
Scripeți, o cârpă și-o sfoară,
Tăcere între noi vor pune.
Bucuresti,
Iunie 2001
001.568
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adria Martin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat