Poezie
Emma
1 min lectură·
Mediu
Emma m-am gandit sa-I zic
Rotunda ca un balon,
Deschidea boticu’ mic
Si sugea din biberon.
Din nascare-avea ceva
Si stapana o-aruncase
N-avea timp lapte sa-i dea
Ca i-a dat si se-necase.
Avea valul palatin
Despicat asa, sub nas
Si-nghitea foarte putin
O hraneam cate un ceas.
A-nvatat ea saracuta
Si scotea ce ramanea
Stranuta cumva , micuta
Si venea curaj sa-mi dea.
Incet asa si cu rabdare
Sa manance-asa a invatat
Curata, stralucitoare
A crescut cum n-am visat
Nu ma crezi, dar chiar radea!
Ciine-asa n-am mai vazut
Si de toate-ntelegea
Viata Emma mi-a umplut
Am crescut-o-asa vreun an
Si stapan i-am cautat
Ca asa fusese-n plan
Doamne, cat am regretat!
Aveam o catelusa mai mare
Nu puteam sa tinem doua
Ne certam s-o dam. Pe care?
Si-am dat catelusa noua…
Ma rog intr-una sa-mi dea
Dumnul un catel si mie
Insa tot fetita-as vrea
Si ca Emma mea sa fie…
Am iubit mereu cate-un catel
Dar ca Emma nimeni n-o sa fie
Aveacap’sorul ca un ghiocel
Si privirea cea mai vie…
Si-avea un fel asa de-a fi
Ca oricine o-ndragea
Emma, te astept sa vii
Oare m-ai putea ierta?
001.705
0