Poezie
în lumea pașilor pierduți
1 min lectură·
Mediu
Mà sfiez si plàng gândindu-mă
la visele care se agață în nori
ce-a fost, ce va fi, e ceva fantast, dar uitat de toti.
Nu există clepsidră pentru fantasm,
nici cantitate de vis nu există
dar in timpul de azi, nimeni nu face pasi...
Si-acel arbore al vieții,
s-a ofelit de singuratate ...
poate....
a visat și el sa fie veșnic dar...
timpul galben e acum
un drum ce duce spre veșnicie e uitat...
Poeți nu exista, mai mult
Suflete palide,negre...
001.683
0