poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 24 .



Isabela cap de linie perfect
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [sorinucu ]

2025-04-15  |     | 



Isabela a terminat cu viața. Cu ultimele puteri a lăsat scrisori absurde cu recomandări, sfaturi și ironii prostești către apropiați și către lumea întreagă, ca loc părăsit în mod voluntar și de silă. Acum ea e fericită, în sfârșit; suferea prea mult. La autopsie i s-au găsit bombe cu ceas în jurul inimii, hormoni înfășurați în sârmă ghimpată, poftă de viață înecată în otravă și imaginația într-un nor de gaz mortal. În plus, erotismul i se născuse mort, optimismul îi fusese dintotdeauna teritoriu interzis iar viitorul îi era unicornul junglei sale existențiale: animal iluzoriu, imposibil de creat, minciună perfectă; așa o știa lumea, puțina și mărunta lume cu care se intersecta, interacționa și de care fugea imediat ca de o ciumă cu rată de mortalitate de sută la sută. Nimeni nu i-a urmat sfaturile, nimeni n-a fost atins de ironiile ei, nimeni nu i-a luat în seamă recomandările. Nu a lăsat niciun gol pe pământ, niciun dor nu-i poartă numele, nu i s-a alocat niciun nume pe vreo o cruce. Isabela a murit nu se știe unde, nu se știe cum și nici la ce oră, fără acte la ea și fără pretenții, fără rude care să o revendice și fără autorități care să o caute, sinucigaș perfect al anonimatului. Undeva la capăt de lume, la periferia unui oraș cu veleități de pierzanie, însă, cineva o știe și o va ști mereu, cu loc special în amintiri: sufletul ei pereche, un stâlp de iluminat public scos din uz, ruginit pe jumătate și strâmb, fără bec și fără niciun Dumnezeu.

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!