poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ noi, oamenii
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-11-20 | |
Femeia e o floare aleasă,
Din Grădina Sfântă culeasă. Ea poartă-n suflet iubirea Și în trup desăvârșirea. Femeia e o ființă dublă, Cu suflet demn de un înger Și corp ispititor de demon, Iar acestea împletite într-una Nu știi cui aparțin. Cu trupu-i plin de curbe perfecte, Fine și atrăgătoare, Ea știe să-și acopere defecte Făcând din ele calități extraordinare. Cu pletele-i în vânt, Fie ele blonde, roșcate sau brunete, Ea a sădit bărbatului un gând: Să pună mâna pe aceste pietre. Unde va merge , ea va provoca, Adevărate pasiuni, Fie că vrea sau nu va arunca Printre flori, sămânța rea a buruieni. Dar ea nu-i doar o mână de carne, Ce provoacă ură între juni, Are un suflet de înger, Ce provoacă și minuni. Prin iubirea ce o poartă, Ea poate să fericească Pe oricine o iubește, Vrând totul să-i dăruiască. Când e mamă, e divină, Inima fiindu-i plină De iubire părintească Pentru puiul ei. Dar când vreo fiară sau vreo boală, Vrea puiul să i-l răpească, Din îngerul ce-a fost odată, Ea se schimbă într-o leoaica. Da, femeia e o enigmă, Cum într-una se îmbină Doua ființe atât de opuse Dar amândouă atât de strânse. 10.01.2016. M.A.L.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate