poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ noi, oamenii
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-01-31 | | E iar o zi pustie, Pe geam privesc la trecători Și-ncep să îmi dau seama Că singurătatea e compusă din fiori. De când te-ai dus de lângă mine Îl mai privesc din când în când Portretul tău de pe pereții roși de timp, Din camera ta de oarecând. Și când mă duc lângă izvor Sursurul lui îi parcă graiul tău, L-ascult până în noapte, târziu Pe lângă sălbăticiune și mi se face dor. Oriunde-n lume eu mă aflu De amintirea ta nu pot să mă feresc Și nu mai sunt la fel cu oamenii: Ei te-au uitat, eu te iubesc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate