poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pleoapa ca prezervativ
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-01-25 | |
Eu sunt cea care a luat aripi cu-mprumut
și-a învățat să scuture copacii de verde, de praf, de vise; Cea care a ascultat pescărușii cu degetele și-a înteles atunci de ce urguie a valuri seci și-a Fata Morgana iar nu a curcubeu. Am mers cu soarele-n față și am auzit țiuitul fonfăit al greierilor țâfnoși. Am lipit urechea de crăpăturile din șosea și mi-a șoptit doine de jale inima pământului. Eu sunt cea care a scormonit cu nesăbuință în atriile si ventricolele ei, care a rupt o păpădie să-i simtă pulsul și a resuscitat-o cu aburii electrizați ai nostalgiilor dulci-acrișoare. Aveam o singură mână dreaptă, un singur tendon, o jumătate de inimă și purtam la urechi ghinde burtoase. Amușinam în rotocoalele vântului toate tainele îndrăgostiților ne-curați iar lemnul plângea tristețea crucilor demult uitate. Eu sunt cea care a tăiat în piatră seacă și a dezlegat cu ea blestemele uitării. Să vuiască peste crestele munților aducerea aminte, să clocotească în creierul copacilor laptele maternităților arhaice până dă în foc și ne leagă pe toți frați de sânge verde si tată ceresc. Atunci abia eu voi fi cea care, cu soarele-n spate, va dansa in tălpile goale pe iarbă căci voi putea auzi cântecul celor ce nu dorm sub pămant și nu tac în morminte. și nu sunt auziți și nu aud nici ei,din nou, cuvinte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate