Pagina: 2 : 1
Fluierul
:
Poezie 2002-08-08 (17524 afişări)
Fragment dintr-o scrisoare a lui Vasile Alecsandri către Ion Ghica
: Mircești, Decembrie 1883
Personale 2011-07-21 (6452 afişări)
Gerul
:
Poezie 2006-04-01 (118962 afişări)
Gondoleta
:
Poezie 2002-08-08 (6000 afişări)
Groza
:
Poezie 2004-09-01 (5957 afişări)
Hora
:
Poezie 2002-08-08 (9059 afişări)
Hora de la Plevna
:
Poezie 2002-08-08 (8320 afişări)
Hora Unirei
:
Poezie 2002-08-08 (7441 afişări)
Iarna
:
Poezie 2010-05-23 (17759 afişări)
Imn lui Ștefan cel Mare
:
Poezie 2006-04-03 (27443 afişări)
Înșiră-te, mărgărite
: legenda
Poezie 2006-04-01 (5094 afişări)
La gura sobei
:
Poezie 2006-04-03 (13684 afişări)
Lăcrimioare
:
Poezie 2003-05-16 (8245 afişări)
Le chant du latin
: Cântecul gintei Latine
 Poezie 2009-05-06 (5832 afişări)
Legenda ciocârliei
:
Poezie 2006-04-04 (12063 afişări)
Legenda lăcrimioarei
:
Poezie 2006-04-04 (10438 afişări)
Legenda rândunicăi
:
Poezie 2006-04-04 (13042 afişări)
Malul Siretului
:
Poezie 2006-04-03 (40076 afişări)
Meșterul Manole
: Baladă populară
Poezie 2010-01-25 (264124 afişări)
Mezul iernei
:
Poezie 2002-08-08 (113042 afişări)
Muntele de foc *
: Legendă din Munții Apenini
Poezie 2006-04-05 (8475 afişări)
Noaptea
:
Poezie 2006-04-03 (69538 afişări)
Noaptea albă
: Fragment dintr-o Legendă
Poezie 2011-07-22 (8898 afişări)
Oda ostașilor români
:
Poezie 2006-04-04 (9817 afişări)
Paștele
:
Poezie 2010-05-23 (6162 afişări)
Pe coastele Calabriei
:
Poezie 2011-07-22 (13787 afişări)
Pe marea
:
Poezie 2002-08-08 (5291 afişări)
Pe un album
:
Poezie 2002-08-08 (7166 afişări)
Penes Curcanul
:
Poezie 2002-08-08 (76250 afişări)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poezie 2005-07-15 (369377 afişări)
Primăvara
: poezii pentru copii
Poezie 2010-03-15 (6243 afişări)
Răzbunarea lui Statu-Palmă
:
Poezie 2010-06-06 (4631 afişări)
Romanta de toamna
:
Poezie 2002-08-08 (14750 afişări)
Sania
:
Poezie 2002-08-08 (26798 afişări)
Sentinela română
: poem istoric
Poezie 2006-04-01 (5467 afişări)
Sergentul
:
Poezie 2002-08-08 (78183 afişări)
Serile la Mircești
: Pasteluri
Poezie 2011-07-21 (22172 afişări)
Sfarsit de toamna
: Volumul Pasteluri
Poezie 2005-09-18 (212766 afişări)
Soarele, vântul si gerul
:
Poezie 2002-08-08 (9776 afişări)
Ștefan și Dunărea
:
Poezie 2006-04-03 (5324 afişări)
Ștefan Vodă și codrul
:
Poezie 2006-04-03 (7062 afişări)
Stelele
:
Poezie 2002-08-08 (7569 afişări)
Steluta
:
Poezie 2002-08-08 (13539 afişări)
Strunga
:
Poezie 2002-08-08 (6618 afişări)
Tânăra creolă
:
Poezie 2005-11-30 (5301 afişări)
Tara
:
Poezie 2002-08-08 (14696 afişări)
Toamna țesătoare
:
Poezie 2010-06-06 (23498 afişări)
Viscolul
:
Poezie 2010-05-23 (57250 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti
1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu.
1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze
chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature
1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o stapânea la perfectie.
1848 - Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de la Iasi. Scrie acum poezia Catre români (mai târziu cu titlul Desteptarea României). Fuge, dupa înfrângerea revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie poeziile Adio Moldovei si Sentinela româna.
1850 - Dupa un exil de doi ani, revine în Moldova. La Teatrul National i se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete si-o neneaca.
1852 - Culege si "îndreapta" minunatele perle ale folclorului românesc pe care le publica în anul 1852 (vol. I), partea a doua aparând în 1853: Poezii populare. Balade adunate si îndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.) Totodata, în 1853, publica si poeziile sale originale Doine si lacramioare, la Paris.
1855 - Sub conducerea sa apare revista România literara.
1856 - Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu în Steaua Dunarii. Alecsandri se înroleaza, cu toata fiinta, în lupta pentru Unirea Principatelor. Pe la sfârsitul acestui an începe o noua poveste de dragoste, desi era legat printr-o promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei de moarte
1859 - E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe, pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 - Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lânga noua sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va casatori oficial foarte târziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55 de ani).
1862-1875 - Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul, La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului etc.
1872-1878 - Scrie aproape întreaga poezie epica. Ciclul Legende: Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui Petru Rares, Legenda rândunicai, Grui-Sânger, Rapirea Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. - Închina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului românilor în Razboiul de Independenta (Penes Curcanul, Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 - Cântecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1881 - Scrie feeria nationala Sânziana si Pepelea.
1883 - Termina drama Fântâna Blanduziei
1890 - Bolnav de cancer, care l-a rascolit îndelung, se stinge vara, la 22 august, ramânându-i în priviri universul casei de la Mircesti. A fost dus la mormânt într-un car tras de patru boi.
|
Texte Recomandate
