A fost o dată ca nici o dată un moș și o babă care aveau două fice...Ops, scuzați-mă, am greșit povestea, dați-mi voie să o iau de la început.
Amu cică era o dată, cu foarte mult timp în urmă, acum vreo doua săptămâni, să fiu mai precis, un om bogat, care avea trei feciori. Într-o zi, acesta a primit un e-mail prin poștă... poștă electronică, desigur, în care era rugat de insuși vedeta din sectorul 5, cel care are o garsoniera pe persoană fizică, în care își tine ,,almanahele", însuși bunul prieten al bogatului, Marean Vanghelie, să trimită pe unul dintre fii săi să-l facă primar în locul lui, deoarece nu mai avea mult timp până i se termina mandatul, și nu avea urmași pentru a-i lua locul.
Citind astea, craiul, pardon, bogatul își chemă fiii și le spuse:
-I-a fiți atenți, dragii tatei, ce mi-a scris bunul meu prieten Vanghelie, așa că dacă vă simțiți vreunul din voi în stare, puteți merge.
Auzind astea, fiul cel mare, manelist cum era el, îi spuse tatălui său:
-Tătică, mâncațaș banii tăi, eu voi merge, eu, care sunt cel mai mare, și manelist, iar toți politicienii asta ascultă, manele.
-Bine fiule, dacă așa zici, ia tot ce-ți trebuie și du-te cu Dumnezeu înainte!
-Mulțam fain tătucă, n-o să-ți pară rău, mâncața-ș.
Astea fiind zise, fiul cel mare își luă câteva perechi de blugi strâmți, (așa de strâmți că pușcau pe el când se așeza), căteva bluze roze și niște ciocate (așa cred că se numeau pantofii pe care îi purta, cert fiind faptul că aveau vârful atât de ascuțit, încât, când se descălță, degetele de la picioare îi erau lipite unele de celelalte, având forma unui triunghi), după care a mers în garaj, și-a luat un mercedes de acolo și a plecat.
În tot acest timp, tatăl său s-a îmbrăcat într-o piele de urs și l-a așteptat la poarta uriașei curți.
Când bogatul și-a vazut fiul venind, a sărit în fața acestuia, dar când a sărit, s-a lovit cu capul de creanga unui copac, i-a făcut semn să oprească, s-a întors către copac, l-a făcut bou pe cel care l-a plantat (acela fiind el), după care se întoarse spre mașina în care se afla fiul său și a început să mârâie fioros.
Speriată, mașina a deschis ușa, l-a aruncat pe fiul cel mare afară , a bagat în marșalier și a mers rapid înapoi în garaj, (de una singură) unde s-a acoperit cu o prelată (tot de una singură), pe care scria: ,,D.N.D, speriată de urs''.
După ce fiul cel mare a luat-o la fugă spre casă, tatăl s-a schimbat de pielea de urs și a plecat și el rapid.
Ajuns in casă, băiatul îl găsii pe tatăl său înapoi în locul în care l-a lasat, citind, (nu mă întrebați cum de a fost atât de rapid bătrânul bogătaș pentru că habar n-am cum a facut asta).
Văzându-și fiul speriat de moarte, întrebă:
-S-a întâmplat ceva, fiule?
Acesta speriat răspunse:
-Eu plecat, luat mașina din garaj... la poarta urs mare, mașina fugit, urs vrut mâncat la mine. Nu vreau fiu primar, mâncațaș! Apoi lesină.
Zâmbind, tatăl l-a luat pe fiul său de pe jos și l-a pus în pat, după care a spus ceva de genu: ,,Unul jos, mai sunt doi!'' ,nu sunt sigur că asta a zis, deoarece mi-a sunat telefonul, m-am speriat și am căzut cu scara pe care eram urcat (ca să văd ce se intamplă) într-un gard viu... dar să lăsăm asta deoparte.
Când a auzit că fratele său mai mare a eșuat, fiul mijlociu, care era rapper, a mers la taică-su și a zis:
-Bătrâne, plec eu, că se pare că aiuritu ăsta de frate-meo nu-i decât o mâtză fricoasă.
-Dar de ce vrei sa fii primar? întreba tatăl curios.
-Yo-yo-yo, man, o să fiu o persoană importantă și poate că o să mă întălnesc cu Bitza (căci așa se scrie) și cu puțin noroc am să cânt cu el, sau poate că va face o melodie despre mine.
-Bine fiule, dacă asta vrei, poți să mergi.
Fericit, rapperul a mers la el în cameră, și-a făcut bagajul, s-a îmbrăcat cu niște pantaloni largi ,un fulcap, un tricou până la genunchi de lung și și-a pus vreo opt lanțuri groase de aur, fiecare cam de un kilogram, cred, deoarece erau atât de grele încât îl trăgeau la pământ. După aceea și acesta, a intrat în garaj, și-a luat un Lexus tuningat, și a plecat.
La poartă, aceeași poveste: sare ursul, se lovește din nou la cap, înjurându-l de a doua oară pe cel care l-a plantat, mașina se sperie și-l aruncă pe băiat, fugind în garaj, iar rapperul o rupse la fugă, dar nu era la fel de rapid precum fratele său, deoarece lanțurile pe care le purta îi erau grele.
Până la urmă ajunse și acesta în casă, cu limba până la genunchi de oboseala, dar nu mai apucă să-i explice nimic tatălui său, deoarece leșină și el (mai mult din cauza oboselii, decat din cauza sperieturii).
Zâmbind, bogatul a zis:
-A mai rămas doar unul!
Probabil că a mai zis el ceva după aceea, dar n-am mai auzit, deoarece mi s-a rupt scara și am căzut din nou în gardul viu, dar de data asta am avut și ghinionul să fiu alergat prin toată curtea de dobermanul bogatului, iar după ce am scăpat de el numai cu mila domnului, am luat o scara metalică de la niște oameni care montau un bec la un stâlp și am plecat înapoi la geam. Ca norocul că am ajuns la timp, exact când își cerea fiul cel mic voie să meargă să-și incerce norocul.
Acesta era în vârstă de nouăsprezece ani și era emo, de fapt cred că și la ora actuală e emo, dar nu mai contează.
La început tatăl său a ezitat puțin, dar până la urmă l-a lăsat. După ce și-a convins tatăl să-l lase să plece, băiatul a mers în camera sa, unde a stat să se gândească cum să treacă mai departe de poartă, când la un moment dat în camera a apărut o lumină orbitoare, după care a început să iasă fum din dulap.
Curios să vadă ce este, băiatul a deschis ușa dulapului și din dulap a căzut pe burtă o babă zdrențuroasă, care s-a ridicat rapid și i-a spus:
-Nepoțele, cât mă bucur să te văd!
-Mătușă Lunidina? Ce căutai în dulapul meu?
-Niște lemne pentru foc, dar lasă asta în plata Domnului, căci am venit să te ajut cu problema ta.
-Cum mă poți ajuta?
-Simplu. Ca să faci ce ți-ai propus nu trebuie decât să mergi în pod, să iei de acolo chitara electrică, cu amplificator cu tot și să-ți iei o mașina cu care sș pleci.
-Si ce masina sa-mi iau?
-E simplu să-ți găsești și mașina. Trebuie doar să bagi în rezervorul de benzină a fiecărei mașini câte o bucată de jăratec, iar cea care se va transforma va fi mașina ta.
După ce a auzit astea, băiatul îi mulțumi babei și merse în pod, luase de acolo ceea ce a avut de luat, apoi făcu un foc, luă jarul și plecă în garaj.
Acolo a mers direct la mașina pe care și-a dorit-o mereu, un trabant negru de prin anii ‘70-‘80. A luat o bucată de jar, dar când să o bage în rezervor, a luat foc caroseria de carton a mașinii, deoarece probabil că era prea caldă bucata de jăratec.
Cu părere de rău, acesta a mers la mașina alăturată, a băgat bucata de jar în rezervor, iar aceasta a luat foc instantaneu, după care a făcut boom! Tot așa la înca câteva mașini, până când a vazut în garaj, întru-n colt întunecat o căruță. A mers lângă ea, a studiat-o și a observat că și aceasta avea rezervor de benzină. A băgat acolo ultima bucată de jăratec pe care o avea, iar căruța s-a transformat într-un BMV-X5 alb ca zăpada. Văzând asta, baiatul își frecă ochii, apoi se urcă în mașină și întrebă:
-Nu te puteai transforma în trabant?
-Nu-mi plac trabantele, stăpâne! răspunse aceasta.
-Dar eu vreau să fii trabant, zise băiatul suparat.
-Eu nu vreau!
La auzul acestor cuvinte, baiatul emo și-a început discursul:
-Of, viața e crudă, nimeni nu mă înțelege, eu voiam să fii trabant, să poluezi aerul, să faci noxe! Unde mi-oi fi pus lama? termina baiatul nervos.
-Stăpâne și eu fac noxe și și eu poluez! zise mașina.
-Serios? întrebă băiatul cu o lamă în mână. Atunci e perfect, așa că putem pleca.
Zis și făcut. Totul a fost perfect până când au ajuns la poarta, unde ursul a sărit în fața mașinii, de data asta zâmbind, pentru că a avut grijă să nu se lovească din nou de copac, dar zâmbetul i se transformă într-un urlet, deoarece roata din față a mașinii i se oprii pe picior. Politicoasă, mașina se dădu înapoi și își ceru scuze ursului, care sărea pe piciorul sănătos, în timp ce pe celălalt și-l ținea în mâini și urla. După ce și-a revenit, ursul a început să mârâie nervos.
Văzând asta, băiatul a luat chitara, a conectat-o la amplificator, s-a urcat pe capota mașinii și a început să cânte emo song-ul de pe Youtube(.com).Când a terminat de cântat, l-a văzut pe urs plângând, după care bogatul și-a dat jos costumul de urs și i-a spus băiatului că e mândru de el, după care i-a inmânat acestuia costumul și pe lângă asta și un sfat pe care îl ascultam până și eu:
-Băiatul tatei, bagă bine la cap ceea ce-ți zic eu acum: ține minte să te ferești mereu de omul spân, dar și mai important, nu vorbii niciodată cu blondele, că-s tare viclene. Decât să te împrietenești cu o blondă, mai bine cu un spân.
După ce a zis ce a avut de zis, bogatul și-a luat rămas bun de la fiul său și a plecat spre casă.
Băiatul a plecat spre București, iar pe drum a luat la ocazie o blondă (care stătea pe marginea autostrăzii împreună cu înca câteva prietene de-ale ei), care l-a păcălit și i-a furat nu chiar identitatea, ci vi...titlul de fiu al bogătașului, ea devenind astfel fiica bogatului, iar băiatul, șoferul acesteia.
Dupa ce băiatul a jurat că nu va spune nimănui asta, cei doi au ieșit din toaleta benzinăriei și s-au îndreptat spre sectorul 5 a capitalei, unde l-au intalnit pe Marean Vanghelie. Acesta, fiind ocupat cu ,,almanahele'', a uitat că prietenul său nu avea nici o fiica, așa că blonda a devenit primărie, pardon, primărița (probabil că de aceea și-a retras dosarul de la școala), iar băiatul a devenit unul dintre chitariștii din trupa de rock 3 Days Grace (nu ma întrebați cum de a ajuns așa departe, că nici asta nu știu), trăind fericit mult timp după această întâmplare.