Dă-mi copilăria-napoi!
Dă-mi visele mele de fată,
Speranța că nu m-ai uitat,
Căldura iubirii de tată.

Dă-mi copilăria-napoi
Și clipele ei minunate.
Dă-mi chipul senin de copil
Și dă-mi amintirile toate.

Dă-mi copilăria-napoi,
Cu sufletul ei inocent,
Cu tot ce mi-ai luat când ai vrut,
Să nu mai răspunzi cu “prezent”.

Dă-mi copilăria-napoi,
Căci vreau să o las moștenire,
Copiilor mei minunați,
Să-nvețe ce-nseamnă iubire.

Dă-mi copilăria-napoi!
Tu nu ai ce face cu ea.
Dă-mi lacrima ta de regret,
Că poate’ai gresit undeva.

Dă-mi copilăria-napoi,
Cu anii trecuți ca un fum.
Și dă-mi bucuria de’atunci,
În locul tristeței de’acum.