În noapte eram două siluete
Tu și eu. Două posibile perfecțiuni
În timpul ce nu vrea s-aștepte
Tu și eu. Copii ce se credeau maturi.

Pași melancolici răscoleau nisipul
Cu mâini fierbinți ne modelam statui
Tu mă credeai frumoasă-n timpul
Ce trebuia să-l dărui somnului.

Pentru prima oară eram singuri
Tu cu mine, cu luna și la mare
Cu vântul ce-mi cânta-n răstimpuri
În pletele lucind de sare.

În trupuri brune arse-n cuptorul zilei
Ne cufundam în smaralde sărate
Rămase albastre de la vremea cinei
Dar reci ca gheața la sfârșit de noapte.

În zori de zi cu roșii orizonturi
Când visurile se destramă-n scame
Dezamăgiți, cu cearcăne pe chipuri
Am mai văzut un răsărit de soare.