poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-15 | |
Singur pe strazile pustii...
Invazii de iluzii impetuase, Se ivesc situatii imperioase, Totul in exterior ia o forma inerta, Informatiile circula cu viteza alerta, Apar detalii care, brusc, ma intereseaza Puterea simbolica a luminilor primeaza. Lumini pe strazile intunecate, Lumini pale, fermecate Au puterea de a trezi amintiri ferecate, In timp blocate,uitate , insangerate, Pot fi regenerate,rememorate, Amintiri blocate in abisul sufletului Unde, constient, ii este interzis gandului Sa sfasie bariera constientului, Sa patrunda pe taramul fictivului. Luminile ,amintirile reusesc sa ajunga. Un om puternic... reusesc sa ma rapuna. Adevarul il stiu, dar nu pot sa il spuna. Inexplicabil, este cucerit un teritoriu inexpugnabil. Momente profunde reusesc sa ma inunde. As vrea sa pot fi intangibil, As vrea sa pot fi capabil Sa le controlezi... Meditez, Exersez sa pulverizez fericire. E ca o urmarire, sunt urmarit de o traire! E un punct slab, e un vis alb, E o camera alba , o camasa alba Impregnate pe o suprafata neagra. E ca magia neagra! Amintiri care continua sa existe, In constiinta mea vor continua sa persiste. Impulsuri nervoase , tensiune ridicata, Miscare instinctuala, gandire limitata. Captiv subconstientului tainic, Incapabil de vreun artificiu fizic, psihic. Parca mi-am intalnit privirea cu o gorgona. Nu percep nici versurile redate prin epanoda. Lacrimi lipsite de culoare, Ochii privesc nedecis in departare, Fruntea-mi irigata de sudoare, Neuronul meu sub presiune moare. Uneori imi place, alteori ma doare. Intunericul ma priveaza de miscare. Luminile par a fi lumanari. Joc de stari, fiori, miros de flori, Sunt muritor, deci, pot sa mor! Nu exista acest risc, Sunt captiv intr-un punct fix. Paranoia din mine este activata. Umbre , zgomote tacute ma ataca. Ma simt privit, dar sunt singur in noapte. Sunt speriat, aud incontinuu soapte, soapte... Frica - e o zeita adulata Dornica sa-si satisfaca toate fanteziile, Toate placerile, toate temerile. Nu e un vis, e o realitate de vis. Am zis: "Nu e nici un risc!" E trist... desi pare imposibil, E incredibil de usor Sa profit de aceste clipe horror! Sa ma controlez, sa realizez Nu mi-e frica, nu pot fi invins. Extrage puterea din vis!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate