poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2043 .



Contrarii
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pasa ]

2006-07-04  |     | 



În casa-ncercuită cu clopote de-argint,
amenințat de-arcașii ce-n fiecare suflet
înfig săgeți de vină,
stau trist, cu capu-n palme, iar clipele lucind,
în sumbra despărțire de timpul desuet,
par valuri de lumină.

Culori interioare prin vis încet colindă
și dărui amăgirii o mască de dureri
ce o purtă și Eros în rătăcirea-i fadă.
Din valul amintirii culeg o rază blândă
ce inima-mi pustie încălzi până ieri,
iar spiritul o-nchide în alba-i colonadă.

O muză-ndrăgostită îmi apare în vis
și-mi spune că arcașii ce-n fiecare suflet
înfig săgeți de vină
se-apropie în ceată din negrul lor abis,
cu gând să înrobească al meu febril cuget
și magica mea liră să o transforme-n tină.

Atunci mă înarmai c-un paloș de argint
și așteptai pe arcași la poarta veșniciei,
invocând n-ajutoru-mi zeițele virtuții.
Arcașii vin călare pe caii de argint,
iar inima-mi zvâcnește, fruct al zădărniciei,
de-mi pare că arcașii sunt mai înalți ca munții.

Virtutea îmi induce o putere enormă
și-ncrâncenat lovesc în arcași fără milă.
Săgețile-otrăvite sunt respinse de-o forță
ce a ucis hilara întunecimii formă.
De trupuri sângerânde brusc mi se face silă
și pe un rug de patimi le aprind cu o torță.

Dar rămase pe cale întârziat arcașul
greu de învins și de el mă ascund.
Oriunde fug, în cuget el mi-apare
și-mi spune de ce fug la fel ca lașul
ce-a scotocit recent în somnul său profund
să găsească secretul întineririi sale.

Mereu tot fug și nu scap de arcașul
ce-mi vâră-n inima neîntinată
săgețile în patimi otrăvite.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  CăUtare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!