poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 646 .



Cu mainile legate
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [stesso ]

2009-06-02  |     | 




În ploi de-ntuneric, se duc zilele mele
Fară lumină, lună și cerul plin de stele,
În disperare caut, acuma o scăpare
N-am cunoscut în viață, o teamă așa de mare.

Doar de-ntuneric eu acum am parte
În locul, mereu bântuit de moarte
A-și vrea să mai primesc încă o șansă
Și să-mi traiesc, cu grij-o nouă viață.

Am plâns patruzeci de zile-ntruna,
Și-am început să cred, în Domnul Isus
Și-n Tatal lui ce ne privește sus
Și-acum credinț-a sufocat din mine ura.

Iar Domnul de sus în ochi l-a privit
Văzând că răul din suflet lui i-a perit
S-a bucurat și s-a pus pe gândit..
Iar păcătosului el i-a grait.

-Un om necredincios ai fost, și plin de păcate
Dar crezând în mine ți-ai oferit o șansă
Din peștera întunecată acum eu nu te-oi scoate
Tu crezi în continuare, și să ai speranță.

-Preasfinte vreau afară!... din peștera pustie
Să văd și eu, cum este o zi de bucurie
Sau dacă-ți cer prea mult, măcar zi-mi și mie
Cum are dincolo de poartă să mai fie?

-Copile tu ce crezi? că lumea e o artă?
Că totu-i plin de viață, lipsit de răutate,
Ia zi-mi! ce crezi că-i dincolo de poartă,
E alb peste-ntuneric și viață fără moarte?

-Dincolo de poartă, lumina străluce-n culori
În dragoste și veselie toti te înconjoară
Iar ceru-i albastru, senin, făr`de nori
Și tot ce e viu a uitat să mai moară.

O lumină se-aprinde, din cer zi de zi
Nu-ntâmpini în cale porți încuiate
Sau ființe ce-aruncă priviri încruntate
Deci, dincolo de poartă, trist n-ai cum să fii!

Cristaline și line sunt ape, ce vindecă boli
Respiri din mireasmele multor flori în culori
Noaptea cea amară mai vine uneori
Iar o lumină plânge la apus și în zori.

Tu fiule!.. lumea nu mai stă în mana mea
E stoarsă de bine, bani și iubire
De cei din întuneric, ce nu le păsa!
De cei ce sunt, și-au fost cândva ca tine.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!