timpul nu mă lasă decât să te iubesc numai pe tine

într-o zi ochii tăi frumoși scânteietori
mă vor vedea un mort înfășurat în pânză
păienjeni negri mă vor dori devorat de sub piele
vei privi cu coada ochiului dintre ochi plecarea
nu vreau să fii decât cum te știu eu

într-o zi jeluiri de părinți vor incendia cerul
văpăi din obrajii tăi sărutați de buze acum reci
vei rostogoli gânduri trăiri vor poza nude
zvârcoliri abstracte prin ciur de argint
viermi vei simți cum macină din organele vechi

într-o zi mirosul vechi mucegai răstignit
va simula levitații va merge ca tine pe poante
cercuri concentrice spirale adânci plâng latent
nu renega iubirea rămânând prizoniera tărâmului mut
în poeme te culc oprește timpul acum pentru tine

pentru mine ești singura femeie rămasă pe arcă