Astazi sunt invizibil.am sa alerg descult pe cararea care parca alearga iute spre mine intr-o tasnire necugetata a dorintei de-a te strange,sau frange in brate.

Si-n timpul asta ma gandesc ce ma atrage spre tine ca pe un spirit sufletul,or fi ochii,o fi indiferenta,o fi bufoneria de-a ma vrea cu-n colt de inima doar,o fi nimicul care sunt dar care pe tine te defineste,nu stiu..

Se poate sa fie,si moartea cand am privit-o in ochi mi-a aruncat priviri cu subinteles insa intr-un scrasnit de dinti ma voi scutura de neputinta....si-ti voi zambi iar!

Ce oameni suntem noi...