Astăzi mi-am pierdut pielea
Aștepând inevitabl
Pieirea luminii și-nvierea
Unui sacru înveliș palpabil.

Cântând aprig "umilință"
Găsesc lucruri nedeslușite
Și stau din nou fără credință
Prin beciuri părăsite.

Am încercat azi să simt
Gustul putred și amar
Al viermelui ce-am devenit,
Hrănit de fructul tău amar.

Sunt sufocat, împrejmuit
Și cochilia mea începe să murmure
Se crapă cu un sunet ascuțit.
Nu sunt un fluture.