În cocină de scarpini porcul
Pe spate, foale, bot(sau rât),
De țeseli vita-n bătătură
Să-i lepezi bălegar urât,
Și crupa de-i anini cu palma
S-o abordezi în fel și chip,
E bine gândul glonț să-ți meargă
Spre regele grecesc Oedip.

Și-atunci când capra ți-e gestantă
Și-i faci masaj tonifiant
Și-n grajd veghezi la pacea dânsei
Orizontal, în pat pliant,
De-ți străjui cu speranță varza
Să nu ți-o roadă în delir,
E bine gândul marș să-ti facă
Spre englezescul rege Lear.

În zori, când rața se deșteaptă,
Ești nevoit de ou s-o-ncerci,
Cu-arătătoru-n bumbăreață,
Dar calm, să nu se facă terci(oul).
Cocoșul, chiar de l-ai cerca,
Îl cauți scrupulos, în van.
Atunci gândirea ta s-alerge
Spre țarul cel rusesc, Ivan.

Morala:

Dar ce-au a face rața, porcul,
Alt animal frumos la chip,
Cu țari și regi, monarhi despotici,
Ivan ori Lear și chiar Oedip?