Privește-mă! Sunt eu așa cum nu mă știi
O pasăre cu aripile frânte.
Plutesc peste valuri, m-ascund după nori,
Mă hrănesc cu minute, secunde.
Și searbăd mi-e somnul și oarbă credința
și-n ochi și pe pene îmi citești neputința,
Dar zbor că zborul mi-e dulce
Și lin și sec uneori,
Și zbor, o pasăre cu aripile frânte
Și searbăd mi-e zborul în zori.
Și zbor prin ferestre și porți înflorate
Și mi se topesc aripile-n noapte...
Iar în zorii zilei ți-ajung în odaie.
Vad patul, tavanul, pereții- văpaie.
Alunec pe pragul ferestrei.
Mă arde tavanul...pereții...
Tu dormi și dulce ți-e somnul,
Și-amare ale mele lacrimi fierbinți.
Mă doare durerea-și, mă frânge suspinu-ți
Și verdele crud din ochi-ți cuminți.
Și aripa mea te-ocrotește de-a-ntregul
Tu dormi și dulce ți-e somnul.
Pe frunte sărutu-mi te arde.
Și-obrazul ți-e cald, și umed e-al meu,
Și-mi șterg durerea ce ochiu-mi o plânge
Să nu te-atingă să-ți frângă iubirea...
Deschizi ochii, mă vezi lângă tine
Și-amară-i dulceața ce-ți ascunde privirea.
Și-ale mele aripi la un semn s desfac.
Am dispărut pe cerul topit
Cu tot cu doru-mi nebun si spurcat
La fel de zadarnic cum am venit.