azi mă voi dezbrăca de pielea asta
indecentă
și-mi voi dezveli toate secretele în fața voastră

o viață întreagă ați vrut să îmi treceți
pragul ochilor
profitați de ocazie
și trageți cărămizile din mine
osul meu va cădea
la comandă în palma voastră
eu mă voi despleti pe pământ
ca părul iubitei mele
un pumn de vise calcifiate
uite acolo, ochii vor rămâne mereu deschiși ca
melcii salivând pofticoși pe străzile ploii
degetele cu care poemul meu fura din materia zgârcită
vor încolți în pământ de-acum
dar nu vor mai da rod
inima
inima aceasta bolnavă de sânge
se va perpeli în praful pieței
printre picioarele voastre iuți
tocmai bună de vândut pe un temei


nu mai știu ce va rămâne
neștiut din mine
capabil să mai trezească semne de întrebare
dar vă rog
prieteni vă rog
lăsați-mi gura închisă să nu îmi plece cuvintele
odată cu sângele acesta străin
să pot termina în mine
apocalipsa voastră personală