Spre zãri mã duc lucind,
Sã strãbat cîmpii,meleaguri,
Ca sã caut acel cuvînt
Ce va rãmîne peste veacuri.

ªi n-am sã strig la timpul
Ce din spate mã împinge,
Eu mã-ndoi, dar versul (sufletul)
Veºnic mã va plînge.

Vezi cum vocea mea frãmîntã
Al codrilor “momento mori”,
O aºtept prin vãi sã-mi cînte
Triste doine, triste vorbe.

Împletind a minþii shemã
Ca ºi mulþii alþi poeþi,
Am devenit în timp problemã
ªi nici n-ai cercat tu,sã mã ierþi…