Chiar de aici, de unde stăm noi doi îmbrățișați
Începe hăul
Dacă faci un pas, un singur pas, poți să mori sufocat de singurătate
Pentru că aici, unde stăm noi doi
Unde se întâmplă totul
E un imperiu, e o regiune fără limite
Cu multe râuri cu mii și mii de pești
Pe care nu-i pescuiește nimeni
O mulțime de câmpii pe care nu se cultivă grâu sau porumb
Ci doar crește iarbă și flori și copaci cu frunze late tot anul
Fructe pe care le culegi doar din atlase botanice
Și oameni care n-au muncit și nu vor munci niciodată
Pentru că aici, lângă hăul de lângă noi
Sunt moartea-viața prinse cu cleștișori de rufe de inimile noastre
Oftând ca două bătrâne bârfitoare
Care privesc tinerii râzând trecând pe stradă fără nicio idee
Despre cum se moare, despre cum se trăiește
Iar dacă faci un pas la dreapta, sau un pas la dreapta
Vei fi atacată cu gaze necunoscute folosite în galaxii neprietenoase
Sau gravitația își va arată cu adevărat puterea
Făcând ca orice creion, cicatrice sau serenadă
Să îți rupă aripile pe care le folosești în imperiul nostru
Care se află la un pas de hău
Ar trebui să știi toate astea
Și să stai cuminte aici, unde viața și moartea șușotesc degeaba despre
Cum ar fi, dacă ar fi
Pentru că imperiul nostru, tu și eu, e protejat de hăul care ne-a înconjurat
De la bun început